Discursul rostit de Ambasadorul Turciei în România, E.S. Osman Koray Ertaș, la conferința academică organizată cu ocazia aniversării a 140 de ani de relații diplomatice între România și Turcia

Bükreş Büyükelçiliği 25.09.2018

Excelența Voastră,

Stimate domnule președinte al academiei române,

Distinși Oaspeți,

Sunt bucuros să mă aflu astăzi aici, la unul dintre cele mai importante evenimente din acest an cu ocazia aniversării a 140 de ani de relații diplomatice între țările noastre. Le mulțumesc pentru organizarea acestui eveniment domnului profesor Tahsin Cemil, distins istoric și cercetător, și domnului președinte Emil Constantinescu, care la rândul său, a fost parte la consolidarea legăturilor noastre bilaterale la cel mai înalt nivel.

Stimați oaspeți,

Relațiile Turciei cu România au cunoscut o dezvoltare continuuă pe parcursul celor 140 de ani de istorie. Familia Regală a României a pus bazele unei relații atât cu Imperiul Otoman, cât și cu Republica Turcia din epoca modernă, iar această apropiere se manifestă și astăzi. Chiar și în timpul Războiului Rece, în ciuda faptului că ne-am aflat în tabere diferite, am avut o relație deosebită având în vedere specificul perioadei respective. Însă, despre acestea ne vor vorbi mai târziu distinșii academicieni prezenți astăzi aici alături de noi.

În cele ce urmează, îmi voi îndrepta atenția către relațiile noastre în istoria modernă. Voi prezenta apoi pe scurt politica externă umanitară și întreprinzătoare a Turciei.

Relațiile cu România au cunoscut o dezvoltare foarte rapidă după anii 90. După tranziția României la democrație, Ankara și București au devenit mai întâi aliați apropiați și parteneri comerciali. Apoi, prin acordul încheiat la cel mai înalt nivel în 2011, am devenit parteneri strategici. Astăzi, România este una din țările din vecinătatea noastră cu care avem cele mai strânse relații la nivel politic, militar și Economic.

Co-etnicii turco-tătari, ca elemente vii ale istoriei noastre comune, reprezintă un pod durabil de prietenie. Avem o apreciere deosebită pentru politica României în dreptul compatrioților noștri. O astfel de abordare încrezătoare, inclusivă și tolerantă ar trebui să fie un model pentru alte țări din regiune.

Cooperarea economică și comercială este unul din fundamentele relației noastre. Turcia este cel mai mare partener comercial al României după Uniunea Europeană. În 2017, volumul schimburilor comerciale bilaterale au atins 5.5 miliarde de dolari, o creștere constantă înspre scopul de 10 miliarde de dolari. Turcia are investiții în România de peste 7 miliarde de dolari, inclusiv cele din țări terțe. Peste 15.000 de companii turcești sunt active în România în industrie, comerț, servicii, industria bancară, imobiliare, construcții, alimente, producție și transporturi. Datorită acestor schimburi economice și comerciale intense, numărul de zboruri către Turcia a crescut la 50 pe săptămână.

Stimați invitați,

Doresc acum să prezint și câteva aspecte privind politica externă umanitară și întreprinzătoare pe care Turcia o urmează în ultima perioadă.

În timp ce o parte a lumii se bucură de cea de-a patra revoluție industrială, în regiunea noastră încă există războaie proxy, confruntări sectare, lupte teritoriale, terorism și multă suferință. Din nefericire, surplusul acestor țări bogate din regiune e investit în armament și violență, în locul bunăstării, prosperității și dezvoltării.

Deși aceste probleme ne afectează și pe noi în mod direct, nu ne permitem luxul de a ne raporta la ele din postura de observator, de pe margine. Avem nevoie să rezolvăm aceste probleme printr-o viziune a politicii externe principială, bazată pe proactivitate și întreprindere.

Această politică externă o numim întreprinzătoare și umanitară. Întreprinzătoare, deoarece ne urmăm politica externă printr-o abordare realistă, independentă, creativă și eficientă, care poate îmbina diferite elemente de putere într-un mod optim, fără a ezita în a lua inițiativa și care urmărește totodată dezvoltarea și pacea.

Politica noastră externă mai poate fi numită și umanitară datorită efortului și dezideratului nostru de a contribui la pacea, bunăstarea și prosperitatea umanității fără a discrimina pe criterii etnice, religioase sau sectare. Cu această abordare și mulțumită ultimelor evoluții, am devenit cel mai mare furnizor de asistență umanitară din lume. În anul 2017, asistența umanitară oferită de Turcia a ajuns la 8.06 milarde de dolari. În 2016 contribuția a fost de 6 miliarde de dolari. Raportat la nivelul produsului intern brut din ultimii doi ani, Turcia a devenit cel mai generos donator de ajutor umanitar din lume.

Țara noastră găzduiește, totodată, cel mai mare număr de refugiați din lume. Turcia este unul dintre statele care plătesc cel mai scump preț datorită conflictului din Siria și a efectelor sale dincolo de frontiere. În prezent, găzduim peste 3.5 milioane de refugiați sirieni. Am cheltuit 32 de miliarde de dolari pentru a-i primi în țara noastră. În unele orașe, numărul refugiaților sirieni a depășit chiar numărul localnicilor nativi. În jur de 350.000 de bebeluși sirieni s-au născut în Turcia. Migranții sirieni și irakieni din țara noastră au acces la servicii medicale gratuite. Un număr de aprozimativ 613.000 de copii au parte de educație gratuită. Toate serviciile de bază din taberele de refugiați sunt acoperite de noi, gratuit, iar multe organizații internaționale ne consideră un exemplu în acest sens.

Stimați invitați,

Pe lângă criza refugiaților, Turcia a fost nevoită să facă față simultan altor trei dificultăți și anume: cea mai sângeroasă tentativă de lovitură de stat din istoria sa, atacuri violente teroriste și războaie intermediare la granițele noastre. Oricare din aceste crize, chiar și la scară mai mică, ar fi putut cu ușurință să dstabilizeze oricare țară europeană dacă ar fi avut loc. Am văzut cu toții efectele generate de criza refugiaților din anul 2015, crize politice interne, guverne slăbite, fundamentele Uniunii Europene sub semnul întrebării, noi pulsații xenofobe și radicale.

Cu toate acestea, Turcia a reușit să fie un element de stabilitate în regiune. În doi ani am reușit să ridicăm starea de urgență pe care am fost nevoiți să o instalăm după lovitura de stat, și să ne concentrăm pe agenda reformistă, cu accent pe procesul de aderare la Uniunea Europeană. Considerăm că preluarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în 2019 este o oportunitate importantă în acest sens.

Contactele noastre atât la nivelul NATO, cât și bilateral, continuă cu perseverență, la fel și reuniunile în format trilateral. Trilaterala Miniștrilor de Externe din Turcia, Polonia și România a avut loc la București acum două săptămâni. A fost un prilej pentru noi ca aliați apropiați să discutăm despre subiecte de interes regional. Indiferent de evoluțiile tranzitorii, Turcia este un aliat puternic și un prieten al României. Legăturile noastre de acum 140 de ani continuă să producă rezultate pozitive în beneficiul popoarelor noastre, în special în securitate, economie și comerț.

În încheiere, aș dori să mulțumesc experților și distinșilor academicieni români pentru prezența la București din diverse orașe cu ocazia acestei conferințe. Apoi, mulțumesc TIKA pentru că a făcut acest eveniment posibil. De asemenea, Institutul de Turcologie de la Universitatea Babeș Boyai din Cluj Napoca și Institutul pentru Studii avansate în civilizația și cultura Levantului, merită toate felicitările și aprecierile noastre. Nu în ultimul rând, felicit România pentru aniversarea centenarului Marii Uniri.

Trăiască prietenia turco-română!